Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:TÂRNĂCOP, PISA, SCORȚOS, ȚINE, SCOARȚĂ, MARE ... Mai multe din DEX...

PĂMÂNT TARE - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru PĂMÂNT TARE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 405 pentru PĂMÂNT TARE.

George Coșbuc - Pe pământul turcului

... voinicul din podeț... Vai de mine, mult plătește un om harnic și isteț! Astfel povestea nevasta singură pe drum mergând Și pășea ca opt de tare, Iar acasă ajungând Face foc, plăcinte coace și vinars din crâcimă-aduce: Nu știa în graba-i mare de ce naiba să s-apuce! Vesel ...

 

Emil Gârleanu - Tovarășii

... cânte cocoșii, căci zorile prind să mijească. Lumina se cerne din ce în ce mai deasă, și-n vreme ce cununa cerului se luminează, pe pământ se deslușesc toate: satul; încolo, pe coastă, ca urnită din loc, pădurea; în fund, dealurile gemene unul după altul, ca pe o scară. Și-n ... cerbicea în jug și pornesc, împlântându-și picioarele ca niște țăruși de oțel. Și cum merg așa, aud din urmă fâșâitul cuțitului cum intră în pământ ca într-un miez de pâine, iar, uneori, glasul plugarului, cum îi îndeamnă și-i îndreaptă părintește: — Cea, Duman, tată! Ei îl ascultă ca ... lucească de sudoare; jugul îl frige. Și din urmă glasul mai mâniat al stăpânului îl zorește: — Hai, Dumane, hai! Boii nu trag nici mai tare, nici mai încet; căci cunosc ei cuvântul nerăbdător și necăjit al stăpânului. Pășesc liniștiți, înțelepțește, și în ochii lor cuminți și negri parcă se răsfrânge ... pe-un prieten. Iar înaintea plugului, ca un vornicel ce arată calea, un cocostârc pășește agale, privind când cu un ochi, când cu altul spre pământ, înfigându-și uneori ciocul. — O-ahoo! Soarele s-a înfipt în creștetul cerului și de acolo dogorește văzduhul. Țarina e încropită, ca ...

 

Alecu Russo - Cântarea României

... volnicia și puterea lor?.." Uitat-ai sângele ce curge prin vinele feciorilor tăi?.. Mult erai mândră odinioară, când strigai "ura" în bătăi?.. pieptul tău era tare ca de oțel, paloșul se tocea pe dânsul... soarele se întuneca de norii de pulbere ce ridicau războinicii tăi. 11 Poporul tău era îndrăzneț ca ... oare numai umbra puterii și aducerea-aminte a vitejiei tale?.. 12 Cum a slăbit pieptul tău de oțel?.. mâna ta cea tare cade de oboseală... și moleșirea a intrat în lăcașul voinicilor!. 13 În vremea veche... de demult, demult... cerul era limpede... soarele strălucea ca ... acea volnicie pruncă, floare plăpândă a pustietății, ci slobozenia cea bărbată și luminoasă, sau puternică și cu rădăcina țeapănă și adânc înfiptă în pământ... sabia, acum nefolositoare, a războinicului stă în coliba sa spânzurată... femeile zâmbesc dulce la pruncii lor... chipul zbârcit al bătrânilor se întinde de ... cunoaște ce e slobozenia, căci nu poate fi slobozenie fără lege... și acel ce nu se ține de duhul legii se leapădă de slobozenie. 16 Pământ chinuit, te-a iubit legea... când te va ierta Domnul? 17 Slobozenia e îndoită: cea dinlăuntru și cea dinafară... ele sunt surori, una ...

 

Emil Gârleanu - Mai sus!

... dezlipită de țărâna pământului, — ea și raza, în singurătatea amețitoare a înălțimilor... Își avântă din ce în ce cântecul; și încordează mai tare puterile. Dar trupul greu parcă-i înlănțuie glasul, i-l ține închis ca într-o colivie. Ar vrea să se simtă dezrobită, ușoară ca aerul ... ce, smulgându-se, nebun de fericire, glasul se-nalță singur, tremurător și dumnezeiesc de dulce, în înalt, trupul cade ca un bulgăre de țărână spre pământ

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Sorcova

... ușor pe tâmple și-i strigă c-un glas între râs și plâns: — Vrei să te sorcovăiesc? Așa cum m-ai învățat tu, mamă?... "Tare ca fierul, iute ca oțelul..." Nu vrei?... "Să înflorești, să mărgărești!", "Nu zic bine?"... "Ca un măr, ca un păr!"... Bălașa, după ce zgârci de ... și începuse a-și îngâna vorbele cu plânsul. — Nu zic bine, mamă? De ce nu mă asculți? "Ca un fir de trandafir, tare ca piatra, iute ca săgeata"... Mai sărută-mă o dată, c-am să-ți aduc pâine caldă de la Iane brutarul. Îl sărută. Parcă buzele ... pâine caldă, mormăi copilul, ațipit lângă sobă, strângând necontenit în mâna dreaptă mănunchiul de merișor și de busuioc. Dar pe când Arghirița vorbea ceva mai tare cu fie-sa, socotind că copilul adormise, Nică deschise sperios ochii săi albaștri, înecați în lăcrimi, sări de lângă sobă și strigă, neputându-și stăpâni ... cu picioarele înainte. Degeaba le-a zis tuturor: "Lăsați-o barem până s-o muia curtea bisericii!", auzind că pământul de groapă e tare ca osul. Și toată lumea i s-a părut rea de-atunci încolo, mai ales părintele Tudor. Și din mâna popii multă vreme ...

 

Emil Gârleanu - Pasăre de noapte

... Emil Gârleanu - Pasăre de noapte Pasăre de noapte de Emil Gârleanu O zi înăbușitoare ca aceasta nu mai coborâse Dumnezeu pe pământ. Se coșcovise scoarța copacilor, se scorojiseră frunzele, iarba se măcinase, pământul se făcuse cenușă. Izvoarele secaseră; locul bălților nici pas să se mai cunoască. Ici ... a dat bine seama, și, numai într-un târziu, și-a închipuit că uitase ziua un pic din lumina ei. Cum era tare însetată însă, sorbi apa, și-n locul ei rămase pământul întunecat, căci steaua nu mai avea unde să se oglindească. Și mare-i fu mirarea ...

 

Vasile Alecsandri - Constantin Brâncovanul

... Făr-a vrea ca să-mi dai seamă!" ,,De-am fost bun, rău la domnie, Dumnezeu singur o știe; De-am fost mare pe pământ, Cată-acum de vezi ce sânt!" ,,Constantine Brâncovene! Nu-mi grăi vorbe viclene. De ți-e milă de copii Și de vrei ca să mai ... Taci și mori în legea ta Că tu ceru-i căpăta!" Imbrohorul se-ncrunta, Gelații se nainta Și pe blândul copilaș, Dragul tatei fecioraș, La pământ îl aruncau Și zilele-i ridicau. Brâncovanul greu ofta Și cu lacrimi cuvânta: ,,Doamne! fie-n voia ta!" Apoi el se-ntuneca, Inima-i se ... câini! Trei cuconi ce am avut, Pe tustrei mi i-ați pierdut, Dare-ar Domnul-Dumnezeu Să fie pe gândul meu Să vă ștergeți pe pământ Cum se șterg norii la vânt, Să n-aveți loc de-ngropat, Nici copii de sărutat!" Turcii crunt se oțereau Și pe dânsul tăbărau, Haine ... le-a grăit astfel în ora morții: ,,Iată, toate avuțiile și orice am avut, am pierdut! Să nu ne pierdem încai sufletele... Stați tare și bărbătește, dragii mei! să nu băgați seamă de moarte. Priviți la Hristos, mântuitorul nostru, câte a răbdat pentru noi și cu ce ...

 

George Coșbuc - Voichița lui Ștefan

... i curm pe-ai tăi de veci Nu mai poți trăi cu mine: Tu ai mamă, poți să pleci. Doamna-ngălbenind scoboară Ochii umezi în pământ, Făr-a zice vrun cuvânt. Iese-apoi. I-a spus s-o doară, Și-a durut-o ce i ...

 

Vasile Alecsandri - Cântecul gintei latine

... ziua cea de judecată, Când față-n cer cu Domnul sfânt Latina gintă-a fi-ntrebată Ce a făcut pe-acest pământ? Ea va răspunde sus și tare

 

George Topîrceanu - Păcatul (Topîrceanu)

... ispită, Și când dorul mă frământă, Dă-mi puteri de sfântă! Că-mi închin durerea ție Pentru vecinicie, Și viața mea ți-o-nchin Pe pământ. Amin. Liniștea nețărmurită iarăși sufletul i-apasă, Ce pustiu și ce tăcere! Din bogatul ei pervaz, Maica pururea Fecioară o privește blând miloasă, Cum stă ... și toți sfinții, Ea l-a cuprins în brațe cu-o patimă nebună. V Noapte-adâncă și furtună, Tunetul deasupra tună Tot mai tare: o ghiulea Care zguduie natura, Aruncată-n cer de-a dura Peste-a norilor podea. Ca sclipirile de spadă Fulgerele-ncep ... Doi amanți nelegiuiți... VI Zori de ziuă. Norii fug în goană mare, Un ocean de gheață rece și senin Pare ceru-n urmă. Vântul bate tare, Când din ramuri ude, tremurând apare Discul lunii plin. Aurora clară și trandafirie Răsăritu-n flăcări l-a aprins acum, Pe când, părăsite ...

 

Ion Luca Caragiale - Partea poetului

... dorești: orcând, bucuros îți va fi deschis!" Pe urmă i-a adăogat domnul cu multă bunătate: — Ei, acuma, mai du-te pe pământ și te mai plimbă. A mulțumit Poetul din fundul sufletului și a plecat măgulit de atâta frumoasă atenție din partea domnului ... binevoitor. — Ei! zice sfântul — te-ai întors iar? atâta ți-a fost plimbarea? — Să-ți spun drept, sfinte Petre, e tare urât pe pământ... și am venit, după cum mi-a spus domnul... Dar sfântu-i taie vorba: — Drăguță, să ierți, domnul acuma are alte treburi ... ăilalți tot?... Eu stric, dacă a umblat gură-cască și n-a mers și el la-mpărțeală?... Poate să mijlocim pe pământ pentru vreo slujbă... — Nu e de slujbă el, zice sfântul... e delicat... — Atunci, ceva bani... — Nu-i trebuiesc... e dezinteresat. — Vreo ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PĂMÂNT TARE

 Rezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru PĂMÂNT TARE.

TÂRNĂCOP

TÂRNĂCÓP , târnăcoape , s . n . Unealtă formată dintr - o bară masivă de oțel , ascuțită la un capăt și lată la celălalt , prinsă într - o coadă de lemn , folosită la săpat în pământuri tari , la spart pietre etc . [ Pl . și :

 

PISA

... bătuci , a frământa cu picioarele zăpada , pământul etc . ; p . ext . a dansa , a juca . 3. Fig . A bate tare , a snopi în bătaie . 4. Fig . A plictisi , a bate la cap , a sâcâi pe cineva , repetându ...

 

SCORȚOS

... SCORȚÓS , - OÁSĂ , scorțoși , - oase , adj . 1. Care nu se îndoaie , care rămâne drept , lipsit de suplețe , țeapăn , tare , rigid ; a cărui suprafață prezintă asperități , care este aspru la pipăit ca o scoarță ( 1 ) . 2. ( Despre lemne , pământ

 

ȚINE

... în mână ( sau în brațe etc . ) și a nu lăsa să scape . 2. A susține un obiect greu ( ridicat de la pământ ) și a nu - l lăsa să cadă . 3. A sprijini pe cineva să nu cadă . 4. A cuprinde , a ... poziție , a lua sau a avea o anumită atitudine sau ținută . Se ținea drept . 9. Refl . ( Pop . , determinat prin " mândru " , " mare " , " tare " sau un echivalent al acestora ) A fi mândru , încrezut ; a se mândri , a - și lua aere de superioritate , a ... a împlini întocmai ; a păzi ( o normă , o învoială , un angajament , o lege ) . 6. Refl . și intranz . ( De obicei cu determinările " bine " , " tare " , " dârz " ) A se menține în condiții bune , a nu se da bătut , a nu se lăsa înduplecat ; a ...

 

SCOARȚĂ

... SCOÁRȚĂ , scoarțe , s . f . 1. Înveliș extern ( gros și tare ) al trunchiului și al crengilor unui copac sau al unei plante lemnoase ; coajă . 2. Învelișul exterior și solid al globului pământesc , cu o grosime care ...

 

MARE

... de mișcare sau de deplasare ) Care a depășit viteza obișnuită ; crescut ( ca viteză ) , mărit . 5. ( Despre stări sufletești , sentimente , senzații etc . ) Intens , profund , tare . VI. ( Arată calitatea , valoarea ) 1. De valoare , de însemnătate deosebită ; important , însemnat . 2. Cu calități excepționale ; ilustru , celebru , renumit . 3. Care ocupă un loc de ...